Ce informatii noi avem despre coronavirus?
Statisticile ne spun 3 informații clare:
1. Media vârstei de deces este cca. 80 de ani (vârstă responsabilă de deteriorarea fiziologică sistemică a sănătății organismului)
2. Bărbații sunt mai afectați decât femeile (fapt explicat prin faptul că la nivel mondial bărbații fumează mai mult, iar fumatul este un factor de risc major)
3. Bolile pre-existente sunt factor de risc pentru complicațiile infecției cu CoVid-19, așadar o sănătate precară ne pune la risc
Dar nu se știe încă totul despre CoVid-19.
Citim în ipotezele Institutelor de Sănătate Chineze și Italiene că virusul nou devine sensibil la temperaturi înalte. Nu se cunoaște încă temperatura la care, măcar în vitro, acesta moare – dar așteptăm să o aflăm cu sufletul la gură. Putem între timp să construim un scenariu personal.
Să ne imaginăm ca am venit fără să știm în contact cu un purtător al noului virus, poate suntem lângă el în avion sau poate tocmai ne-am strâns mâinile.
Să presupunem că am căpătat virusul și acesta este încă în cavitatea bucală sau “pe drum” spre plămâni.
Eu vă recomand un ceai cald de cimbru și/sau oregano care, pe lângă a ne încâlzi sufletul, are un efect antibacterian și mucolitic demonstrat, fiind astfel util chiar și în prevenția și/sau adjuvant în terapia necomplicată a infecției cu CoVid-19 (care este în majoritatea cazurilor asemănătoare oricărei alte infecții respiratorii și lipsită de complicații).
Știm că noul virus atacă sistemul respirator și, dacă nu există complicații, se tratează ca orice viroză. Recuperarea depinde în mare măsură de sistemul imunitar al pacientului (ca și de vârstă), ca la orice altă viroză.
Ce măsuri de prevenție putem lua ca să ajutăm suplimentar sistemul imunitar?
Știm că în fiecare iarnă, și mai ales în momente de bombardament infectiv cum e acum situația CoVid-19, sistemul nostru imunitar (compus din celulele natural killer, limfocitele B si T) are nevoie de substratul adecvat pentru a funcționa bine, de alimente specifice cum sunt vitaminele, mineralele, acizii grași și aminoacizii.
Dintre acestea aș pune accent pe VITAMINELE A, C, D, E, și OMEGA 3, despre care există numeroase studii stiințifice legate de relația dintre ele și celulele sistemului imunitar.
Importantă este și hidratarea. Iar pentru o hidratare-smart, care să aibă și proprietăți antivirale, vă recomand apă în care să puneți peste noapte câteva cuișoare și câteva rămurele de cimbrișor.
Pe scurt recomandările mele pentru a întări sistemul imunitar în această perioadă sunt următoarele:
– Vitamina E sa o luăm zilnic din ulei de germeni de grâu. ATENȚIE: Acest produs este foarte sensibil la lumină, caldură și oxigen, de aceea trebuie stocat cu grijă și consumat repede.
– Vitamina C sa o luăm din fructe și legume corect pregătite și consumate dar putem suplimenta, în perioadele cu risc crescut de îmbolnăviri, la adulți 3000 mg = 3 g (beneficii demonstrate științific în studiul Carr și Maggini 2017) printr-un integrator curat cu bioflavonoizi. Multe trucuri si atenționări în materialul de mai jos.
– Vitamina A o luăm zilnic dintr-un smoothie bombă cu mango, papaya, polen, lăptișor de matcă și spirulină.
– Vitamina D ne-o stocăm vara expunându-ne cât mai mult la soare la orele în care se produc cele mai mari radiații UV, dar iarna o întreținem cu un supliment, ideal sub formă de spray sau picături cu alte uleiuri în compoziție care să conțină și omega-uri.
– Omega 3 îl luăm dintr-un consum crescut de pește gras (și în general pește mic de apă rece – oceanic, sardine, macrou), alge (se pot fărâmița pe salate sau pe supe crème alături de semințe) și uleiuri de semințe de in și cânepă, dar și din semințele ca atare (cu predilecție semințele de in auriu consumate zilnic după o înmuiere peste noapte).
– Bineînțeles o hidratare adecvată de 30 ml / kg corp / zi de apă. Asta înseamnă că o persoană de 50 kg va avea un necesar de 1.5 L de apă/lichide pe zi.
În final, dar nu ca ultim argument, gândirea pozitivă este demonstrată științific, în studii clinice pe șoricei, a putea modula și îmbunătăți răspunsul sistemului imunitar.
Așadar buna dispoziție, gândurile positive, dragostea și zâmbetul sunt suplimente la fel de, dacă nu chiar mai valoroase decât cele despre care v-am povestit până acum. Think positive, live well!
Mai departe am pregătit pentru voi mai multe detalii despre fiecare vitamină în parte, de unde ne putem lua doza necesară optimă, precum și multe trucuri pentru a pregăti alimentele astfel încât să le păstram vitaminele.
1. Vitamina E
De exemplu celulele natural killer, celule imune care au capacitatea de a ucide patogenul prin citotoxicitatea lor, de unde și denumirea, sunt stimulate în activitatea lor de către vitamina E.
Un studiu recent a demonstrat că suplimentarea cu vitamina E îmbunătățește activitatea acestor celule esențiale ale sistemului imunitar.
Cel mai bogat aliment in vitamina E este uleiul de germeni de grâu, vă sfătuiesc să il consumati zilnic în salate în acest sezon.
ATENȚIE
Acest produs este foarte sensibil la lumină, căldura si oxigen, de aceea trebuie stocat cu grijă și consumat repede.
2. Vitamina C
Un alt compus extrem de cunoscut este vitamina C, toată lumea o consumă și crede că stie multe despre ea.
Ea se găseste în principal în citricedar și în alte fructe acide ca și ananasul, kiwi, căpșuni, cireșe, afine, coacăze iar în legume, în ordine descrescătoare, în ardei, varză de bruxelles, broccoli, varză, salată, sfeclă, cartofi, roșii. Are efecte asupra sistemului imunitar și este unul dintre cei mai puternici antioxidanți din natură.
Pe lângă o suplimentare de 3000 mg x zi la adulți în acest sezon (doză demonstrată a oferi protecție în fața infecțiilor respiratorii), ar mai fi câteva aspecte mai puțin cunoscute, câteva trucuri care v-ar putea ajuta sa obtineți mai multă vitamina C din alimentele consumate.
TIPS & TRICKS
1. Pentru că vitamina C este sensibilă la apă, oxigen și caldură, dacă tăiem salata (sau verdețurile) înainte de a o spală si o lăsăm mult timp în apă, marea majoritate a vitaminei C se va pierde în apă.
2. Același lucru se întâmplă și în prezența oxigenului, dacă nu bem fresh-ul de citrice sau limonada imediat, oxigenul va degrada majoritatea vitaminei C.
3. Alimentele se conservă cel mai bine la răcoare și la întuneric pentru a păzi vitamina C. Există și excepții, ca și bananele și roșiile care nu se țin la frigider pentru că temperatura ambientală le stimulează anumite procese enzimatice care le crește vitamina C.
4. Conservarea lungă a vegetalelor în frigider la 4 grade determină o pierdere a vitaminei C proportional cu timpul petrecut în frigider. Mazărea pierde 10% zilnic, fasolea verde pierde 1 treime de vitamina C în prima zi (în 4 zile rămâne fără!).
5. La prepararea termică trucul este acela de a introduce legumele în apa care fierbe deja, astfel enzima responsabilă de oxidarea vitaminei C este distrusă mai repede de căldură iar vitamina C prezervată în parte mai mare.
6. Să tăiem legumele în bucăți cât mai mari, cu cât bucățile sunt mai mici, cu atât există suprafețe mai mari în contact cu aerul crescând astfel oxidarea vitaminei C.
7. Este bine să se folosească apele în care au fiert legumele, pentru că mare parte din vitamina C se găsește acolo. Rupeți mai bine legumele decât să le tăiăți, ruptura mergând în general pe conturul celulelor plantei, nu ca și în cazul tăieturii nete cu cuțitul prin mijlocul celulei. Astfel se va elibera mai putină enzimă oxidativă si se va pierde mai puțină vitamina C.
ATENȚIE
1. Consumul de fructe si legume proaspete este cel mai important.
2. Dacă luați frecvent aspirină, cortizon, antibiotic, diuretice, efectul vitaminei C va fi mult diminuat.
Cum să alegeți un integrator de vitamina C bun?
In primul rând fiind atenți la etichetă, verificând cu precizie conținutul suplimentului în vitamina C (de exemplu poate fi scris Acerola 1000 mg vitamina C, asta nu inseamnă că ai 1000 mg vitamina C ci că ai 1000 mg extract de acerola, pe când vitamina C poate fi doar 100 mg, ipotetic). De asemenea sunt de preferat suplimente care combină vitamina C cu bioflavonoide, ca și măcieșul, care îmbunătățește absorbția acesteia.
3. Vitamina A
Este o vitamină liposolubilă, vine din 2 surse – din retinoizi (de origine animală) și din carotenoizi (de origine vegetală). Retinoizi obținem din ficat, ouă și lactate iar carotenoizi (beta-carotenul) din morcovi, dovleac, roșii, usturoi, păpădie, spanac, dar și din fructe portocalii ca și pepenele, piersici, caise, mango, papaya, cireșe.
Mai puțin cunoscută ca sursă sunt lăptișorul de matcă și polenul, de aceea eu sugerez câte o linguriță din fiecare ca supliment de vitamina A zilnic în sezonul acesta.
Sau puteți face un smoothie bombă cu suc de mango/papaya + 1 linguriță polen + 1 linguriță lăptișor de matcă + 1 linguriță spirulină pe care să îl consumați dimineața.
4. Vitamina D
Vitamina D este cumva senzația momentului, se vorbește mult și despre ea. Este de fapt un hormon, vitamină esențială pentru buna funcționare a sistemului nostru imunitar, de bază în sinteza osoasă printre multe altele.
Ea se obține în cantitate infimă din alimente (cum ar fi unele ciuperci, NU champignon care sunt crescute cu radiații nocive!), în principal sintetizându-se la nivelul pielii când ne expunem la soare.
Dar atenție, puțini știu că radiațiile UVB sunt unicele care produc vitamina D, noi beneficiind de acestea în regiunea noastră doar vara când soarele lovește scoarța terestră perpendicular, adică între orele 11.30-15.00. Iar pentru absorbția optimă e nevoie de expunerea la soare a 50-75% din corp – asta nu putem face iarna. De aceea avem nevoie de un supliment.
Fiind o vitamină liposolubilă, eu recomand suplimente în formă lichidă care conțin și alte uleiuri pentru a facilita absorbtia vitaminei D, iar aceste alte uleiuri ar fi ideal a contine omega 3 – un alt element esențial pentru modularea imunitară.
Deficitul de vitamina D se asociază cu compromiterea unor receptori (TLR7) care reglează răspunsul imunitar în lupta împotriva virusurilor (pe lângă afectare osoasă la adulți și rahitism la copii). Acțiunea protectivă a sistemului imunitar e dependentă de doză, iar pentru a susține acest mecanism nivelul seric ale vitaminei D nu trebuie să fie inferioar valorii de 30 ng/mL. Așadar important este să o testăm din sânge periodic.
5. OMEGA 3
Sursele de omega 3 – sau acizi grași esențiali (care se cheamă așa pentru că nu pot fi sintetizați de către organismul nostru, trebuie să-i aducem din alimentație) sunt EPA (acidul eicosapentaenoic), DHA (acidul docosahexaenoic) ambele de origine marină, se găsesc în peștii grași ca somonul, sardinele și păstrăvul, dar și în alge – important de știut pentru vegetarieni, și ALA (acid alfalinolenic) de origine vegetală din nuci, semințe de chia, de in și de cânepă.
Așadar, pe lângă un consum mai frecvent al acestor alimente în sezonul periculos, sfatul meu este acela de a introduce mai multe uleiuri de semințe de in și de cânepă zilnic, dar a fi atenți la a proteja sticluțele de lumină și căldură pentru că își pierd proprietățile.
Dintre cele mai bogate alimente în ALA sunt semințele de in auriu, un truc ușor de implementat pentru un aport bun este de a pune 1 lingură de semințe într-un pahar cu apă de cu seara, și a-l bea cu tot cu semințe (acolo unde nu sunt patologii ale intestinului ca diverticulita) dimineața.
În final, pentru a completa farfuria sănătoasă, recomand întețirea consumului zilnic de tot ce înseamnă mirodenii și plante aromatice: cuișoare, cimbru și cimbrișor, oregano, lavandă, mentă, piper cayenne, turmeric, ghimbir, chimen, coriandru ș.a.m.d, în formă proaspătă la gătit, în formă uscată la gătit și ceaiuri iar ca uleiuri esențiale pentru inhalat, aplicat pe corp și meditație.
Și nu uitati, buna dispoziție, gândurile pozitive, dragostea și zâmbetul sunt suplimente la fel de, dacă nu chiar mai valoroase decât cele despre care v-am povestit până acum.
Prin imboldul de a vă reîndrăgosti informat de vitamine și de nutrienți esențiali, vă invit la dragoste în familie, dragoste de calm și liniște, dragoste de noi înșine și încredere că va fi bine.
Din suflet, cu pozitivitate,
Mirela Pribac Cingolani, Nutriționist & Holistic Health Coach, Clinica Holomed
